Dragă cititor,

Există locuri care nu apar pe hărțile lumii mari, dar continuă să existe pe hărțile lăuntrice ale memoriei.

Volintiri este unul dintre aceste locuri. Un sat mic din sudul Moldovei, care la prima vedere pare liniștit și simplu, iar la a doua privire se dezvăluie ca un loc peste care istoria a trecut cu mână grea. Un loc în care amintirile s-au risipit ca praful, de parcă timpul însuși ar fi dorit să uite.

„Întoarcerea la Volintiri” este o călătorie de reflecții personale către lumea evreiască care a existat cândva acolo — o lume a familiilor, a caselor, a gusturilor, a anotimpurilor, a sunetelor și a limbilor — o lume curmată brusc în vara anului 1941.

Este o călătorie către familia mea, către oamenii care au trăit acolo, către cei care au dispărut, dar și către locuitorii rămași, care au rămas să întrebe fără răspuns. Iar întrebarea care mă însoțește încă de la prima mea vizită în sat, în anul 2017, este simplă, dar apăsătoare: cum s-a întâmplat totul și de ce nu a rămas aproape nicio amintire a evreilor care au trăit acolo din 1850?

Avertismentul autorului

Ceea ce este scris aici s-a născut din povești reale, amintiri și o călătorie personală. Formularea îmi aparține, iar responsabilitatea este în întregime a mea.